SECRETELE PLUTEI

Pluta este scoarţa stejarului de plută (Quercus suber şi Quercus occidentalis). Scoarţă stejarului de plută se decojeşte pentru prima dată când stejarul împlineşte vârsta de 25 de ani, iar procesul de decojire se repeta din 9 în 9 ani.

Pluta este constituita din milioane de celule moarte pline cu un gaz asemanator cu aerul; acest gaz constituie circa 90% din componenta si este responsabil de greutatea foarte scazuta si rezistenta la compresie a plutei.

Peretii acestor celule sunt constitiuti din SUBERINA si CERINA, substante care dau impermeabilitatea, rezistenta la foc, flexibilitatea si rezistenta la putrefactie.

Exploatarea plutei este un proces care nu are ca efect nici un fel de contaminare sau distrugere si nu aduce nici un fel de prejudiciu ecosistemului din care provine, avand in vedere faptul ca se obtine prin decorticarea trunchiului si a ramurilor groase ale arborelui de pluta.

Procesul de decorticare este comparabil cu recoltarea fructelor, fiind unul dintre procesele cele mai prietenesti pentru mediul inconjurator, avand in vedere ca plantele nu sunt distruse.

Pluta este un material regenerabil si constant, raspunzand cel mai bine la cerintele tot mai acute si necesare in conservarea si protejarea naturii.

Timp de 250 de ani, acest copac nobil ne oferă produsul său cel mai de preţ: pluta.

Datorită naturii sale deosebite, pluta este înzestrată cu proprietăţi excelente. Dintre aceste proprietăţi vom enumera câteva:

• izolant termic,
• izolant fonic,
• transpiranta şi permeabila la vapori de apă,
• impermeabila şi hidro-repelenta,
• nu îngheaţă,
• ignifuga,
• antistatica,
• igienică (nu o atacă paraziţii, ciupercile şi cariile),
• antialergică,
• elastică (nu distruge coloana şi tendoanele),
• antiderapantă.

În secolul XVII un stareţ benedictin a utilizat pluta pentru a închide sticle. Şi la ora actuală cel mai mare utilizator de plută este industria vinului. Pentru închiderea vinurilor de calitate şi şampaniilor nu s-a descoperit încă un material mai potrivit. Suficient de flexibil, acesta închide perfect sticla, are o rezistenţă chimică ridicată şi, prin urmare, nu poluează şampaniile sau vinurile, in acelasi timp lasand gazele provenite din fermentarea vinului sa paraseasca interiorul sticlei, acest lucru datorandu-se proprietatiilor celulare ale plutei.

Bazele prelucrării industriale a plutei au fost puse în secolul XIX (anul 1892).

Structura internă a plutei. In anul 1665 Robert Hooke, în timp ce îşi perfecţiona microscopul, a examinat o mare varietate de materiale. Printre primele a fost şi plută. Pluta, într-una dintre secţiuni este hexagonală, în timp ce în secţiunea transversală de un aranjament dreptunghiular, la fel ca o cărămidă. Hooke, bazându-se pe cele văzute, a putut deduce cum arata structura plutei, iar unităţile tridimensionale din care este structurată pluta le-a denumit CELULE.

La structura plutei redactată de Robert Hooke ştiinţa nu a mai adăugat aproape nimic până la descoperirea microscopul electronic. Microscopul electronic de baleiaj a permis descrierea cantitativă exactă a celulelor plută. Datorită microscopului electronic de baleiaj s-a putut determina dimensiunea celulei, forma, grosimea pereţilor şi localizarea lor în scoarţă. Celulele de plută sunt hexagonale, celule prismatice exact aşa cum au fost văzute şi de către Hooke. Cu toate acestea, Hooke, cu microscopul lui optic nu a putut vedea că pereţii dreptunghiulari al celulelor sunt ondulaţi, acest lucru determinând elasticitatea plutei.

PLUTA ESTE UN TERMOIZOLANT FOARTE BUN!

Dar oare de ce? Răspunsul nu este simplu.

Cum se efectuează pierderea termică la materiale care sunt construite pe structura celulară, cum este şi plută, nici în ziua de azi nu se ştiu prea multe.

Cu toate acestea, este cunoscut faptul că schimbul de căldură se efectuează în general prin transfer termic, flux termic şi radiaţie termică. Schimbul de căldură are loc prin celule aflate în interiorul materialelor.

Să examinăm efectele schimbului de căldură în funcţie de mărimea celulelor!

Transferul de căldură are loc în interiorul celulelor materialului. Pierderea de căldură la materialele cu densitate mare de celule este mult mai lentă decât la materialele cu densitate mică de celule.

Având în vedere faptul că pluta dispune de 42 milioane de celule/cm3, putem să afirmăm că este unul dintre materialele cu cea mai mare densitate de celule descoperită vreodată.

Este foarte important să specificam ca la celulele cu un diametru mai mic de 1 mm transmitanţa termică nu mai are nici un rol, rolul principal avându-l radiaţia termică.

Pierderea de căldură are loc în felul următor: căldura se loveşte de materialul termoizolant, de aici intrându-şi în rol structura de celule din interiorul materialului, care începe să preia căldura şi să transmită prin radiere înspre o altă celulă. Celula radiata preia căldura şi la rândul ei o radiază înspre o altă celulă, acest proces având loc de la o celulă la alta. Căldura nu părăseşte materialul până când nu trece prin toate celule din material.

De aceea pluta nu are punct de îngheţ, niciodată nu se răceaste. De aici rezulta că pluta este un foarte prost conductor termic şi implicit un deosebit de bun izolator termic.

Cunoscand toate aceste extraordinare calitati ale unui singur produs - pluta, este usor de inteles diversitatea si multitudinea aplicatiilor, unele dintre acestea pastrandu-se din antichitate.

In unele dintre aplicatii, pluta a fost inlocuita cu materiale sintetice, numai ca, in majoritatea lor, PLUTA nu are rivali. Piata internationala a vinului foloseste in fiecare an peste 15 miliarde de dopuri de pluta in comparatie cu 150 de milioane de dopuri sintetice. In productia dopurilor de pluta se utilizeaza scoarta arborelui, fiarta si uscata, dupa care se formeaza cu ajutorul unor cilindri, dopuri. Materialul reziduu rezultat in urma prelucrarii este macinat in vederea obtinerii granulelor de pluta de diverse dimensiuni de la 0 la 3 mm sau chiar mai mari.

Granulele astfel obtinute se utilizeaza in diverse tipuri de aglomerate. Pana de curand, erau cunoscute trei tipuri de astfel de aglomerate:

• aglomerat pur negru-ecologic;
• aglomerat alb sau compus;
• aglomerat pentru dopuri;

La aceasta scurta lista, se mai adauga tencuielile cu pluta si aglomeratul de pluta macinata lichida SUBER.

PLUTA STROPITA - IZOLATIA VIITORULUI